Conformitatea anti-mită în afaceri:
prevenirea și combaterea mitei între partenerii de afaceri

Autor: Radu Nicolae, expert în politici anti-corupție și doctor în Științe Politice, Coordonator de Programe la Centrul de Resurse Juridice. Publicat în “Legal Magazin”, ediția a XVII-a, Decembrie 2017, p. 22. Articol publicat în grupajul “Noi orientări în domeniul Eticii și Conformității (1)”, coordonat de Cristian Ducu.

Când ne referim la darea sau luarea de mită, ne gândim în primul rând la o interacţiune între mediul privat (companie, cetăţean) şi sectorul public (politician, funcţionar). Dar mita poate să apară doar în sectorul privat, într-un contract dintre două companii private. De exemplu, şi companiile private mari fac licitaţii pentru a îşi alege diverşi furnizori. Dar, aşa cum se întâmplă şi în sectorul public, unele licitaţii sunt aranjate şi contractele ajung la furnizorii agreaţi de către persoanele cu putere de decizie din companie, contra unei mite.

În 2013, Biroul Federal de Investigaţii (FBI) din Statele Unite ale Americii a acuzat un angajat al KPMG că oferea unei persoane fizice, în schimbul mitei, informaţii confidenţiale despre clienţii companiei. În 2015, mai multe persoane cu putere de decizie din cadrul Federaţiei Internaţionale de Fotbal (FIFA) au fost acuzate că ar fi primit mită milioane de dolari pentru a acorda Rusiei, respectiv Qatarului, dreptul de organizare a Cupei Mondiale de fotbal din 2018, respectiv 2022. Ca urmare a acestui caz, în 2016, Elveţia şi-a schimbat legislaţia pentru a combate mita în interiorul sectorului privat. Astfel, este interzisă oferirea sau solicitarea de avantaje necuvenite unei/de către o persoan(e)ă din mediul privat pentru a efectua sau a nu efectua o sarcină de serviciu. Mita în sectorul privat se sancţionează în Elveţia cu închisoare până la 3 ani sau amendă până la 1 milion de franci elveţieni.

Codul Penal din România pedepseşte mita în interiorul sectorul privat (art. 308: Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane ), dar, în afară de dosarul în care George Becali a fost condamnat pentru mituirea în anul 2008 cu 1,7 milioane de dolari a echipei Universitatea Cluj (cunoscut ca „Dosarul Valiza”), cazurile de acest tip trezesc mai puţin interes organelor de aplicare a legii.

Una dintre cauzele interesului scăzut pentru această infracţiune ţine şi de confuzia dintre mită şi stimularea/motivarea partenerului de afaceri. Pentru a avea o şansă mai mare decât concurenţii, unele firmă recurg la oferirea de favoruri, cadouri sau chiar bani angajaţilor companiei cu care vor să facă afaceri. Mita în interiorul mediului privat se bazează pe şi perpetuează acelaşi mecanisme şi moduri de a gândi, precum mita între privat şi public. Cu toate aceste, românii nu percep mita din sectorul privat ca o problemă. Eurobarometrul privind corupţia raportează că 16% dintre români consideră că mita este răspândită în companiile private, comparativ cu 38% dintre cetăţenii UE (media UE 27).

La nivel internaţional, combaterea mitei în interiorul sectorului privat este prevăzută de către Convenţia penală privind corupţia a Consiliului Europei, Decizia cadru a Consiliului Uniunii Europene 2003/568/JHA privind combaterea corupţiei în sectorul privat şi de către Convenţia Naţiunilor Unite privind corupţia. În SUA, în Marea Britanie, dar şi majoritatea statelor mari ale UE există legi care sancţionează companiile private care nu previn mita (de exemplu, Foreign Corrupt Practices Act, UK Anti-Bribery Act).

Pentru a îşi proteja în primul rând activele şi afacerile de consecinţele mituirii angajaţilor proprii, companiile private de la nivel internaţional au dezvoltat proceduri interne şi coduri de conduită care previn şi sancţionează mita.

Dintr-o perspectivă mai generală, pentru a ajuta companiile să prevină mita atât în relaţie cu sectorul public, cât şi cu cel privat sau neguvernamental, în anul 2016, a fost publicat standardul ISO 37001 — „Sisteme de management anti-mită”. Standardul conţine cerinţe şi furnizează îndrumări pentru implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea unui sistem de management anti-mită. Elementele cheie ale standardului ISO 37001 sunt angajamentul anti-mită de la vârful companiei, analiza riscurilor de mită la care este expusă compania, dezvoltarea de proceduri anti-mită proporţionale cu riscurile identificate, instruirea periodică a angajaţilor, controlul şi auditarea periodică.

Având în vedere că mediul de afaceri este afectat de nivelul înalt al percepţiei corupţiei din România, companiile responsabile pot transmite un mesaj social important alegând dezvoltarea unui sistem intern de management anti-mită. Alegând să nu dea mită nici sectorului public şi nici între ele, companiile româneşti pot contribui enorm la îmbunătăţirea climatului de integritate din România.

0 Comments

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.