Resources | Case Studies | Media Ethics
Author(s): Ioana Teodora Raicu | Source: CARMAE Case Studies Repository | Language: Romanian | Date: September 9, 2012
Copyright: (c) 2012, Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics. All rights are reserved.
CONTEXTUL
In data de 29 iulie 2012, cetatenii romani au fost chemati pentru a doua oara la un referendum care avea drept subiect demiterea presedintelui Traian Basescu. Ca si cu prima ocazie, referendumul a fost determinat de votul dat in Parlamentul Romaniei de catre senatorii si deputatii Uniunii Social-Liberale (USL) si ai partenerilor sai politici.
Campania electorala de o luna de zile care a precedat referendumul a fost dominata de acuze venind din toate taberele politice si “dezvaluirile” cu privire la actiunile tuturor celor implicati in batalia politica. In tot acest scandal public, televiziunile, presa scrisa si platformele de media online au jucat un rol esential nu doar in transmiterea mesajului celor implicati in referendum, respectiv presedintele Romaniei si partidul care l-a sustinut (Partidul Democrat Liberal), pe de o parte, si actuala coalitie de guvernare, formata in esenta doar din USL, pe de cealalta parte; respectivele institutii media au devenit partizanii publici ai uneia dintre parti, jurnalistii si producatorii de emisiuni devenind adevarati sustinatori ai politicienilor.
Momentul referendumului nu este singular din acest punct de vedere. Pe scena politica din Romania, neintelegerile dintre partide erau deja aprinse din cauza trecerii motiunii de cenzura la adresa guvernului condus de Mihai-Razvan Ungureanu (PDL) si, implicit, demiterea lui, precum si conditiilor in care urma sa se desfasoare referendumul in cauza. In aceasta ultima chestiune, USL si partenerii sai doreau ca referendumul sa fie validat fara necesitatea existentei cvorumului, pe cand sustinatorii lui Traian Basescu insistau asupra introducerii pragului de jumatate plus unul dintre cetatenii cu drept de vot, prag declarat incorect de catre Comisia de la Venetia.
Scandalul cvorumului de la referendum a izbucnit la propriu in momentul in care Biroul Electoral Central a anuntat prezenta la urne. Intrucat ambele parti implicate in scandal au declarat ca rezultatul le-a fost favorabil, iar legea cere Curtii Constitutionale a Romaniei sa valideze referendumul, aceasta institutie a cerut informatii suplimentare de la autoritatile statului care s-au ocupat cu organizarea evenimentului.
In urma deliberarilor judecatorilor, Curtea Constitutionala a Romaniei a ajuns la concluzia ca referendumul este valid doar daca 50%+1 dintre alegatori se vor prezenta la vot. Pe 29 iulie, aproximativ 46% dintre cetatenii cu drept de vot s-au prezentat la urne, iar dintre acestia aproximativ 89% au votat pentru demiterea presedintelui Traian Basescu. Astfel, referendumul nu a reusit sa puna capat crizei politice din Romania, deoarece, pe de-o parte, USL si partenerii sai au incercat contestarea deciziei Curtii Constitutionale de a invalida referendumul, precum si actualizarea listelor electorale, iar pe de alta parte, sustinatorii lui Traian Basescu au initiat actiuni de urmarire penala a suspectilor din cazurile de fraudare a referendumului. Pe fondul acestor evenimente, presa din Romania si-a indreptat atentia asupra mai multor figuri implicate in conflictele politice.
SITUATIA
Din ianuarie 2011, Cristi Danilet este membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar inainte de aceasta, a ocupat functia de presedinte al asociatiei “Societatea pentru Justitie”. In ultimele luni, judecatorul a fost subiectul unor materiale jurnalistice. El este acuzat de presa ca a incercat sa-i limiteze puterile ministrului Justitiei, Mona Pivniceru, prin propunerea de modificare a procedurii de numire a procurorului general al Romaniei si a sefilor DNA si DIICOT.[1] Mai mult, jurnalistii spun ca Danilet ii avertizeaza pe blogul sau pe cei care contesta actiunile pornite de procurori dupa referendumul de demitere a presedintelui Traian Basescu, facandu-le cunoscute prevederile Codului Penal referitoare la sfidarea organelor judiciare, instigare si complicitate.[2]
Pe 6 septembrie, pe website-ul ziarului “Ring”, un tabloid distribuit gratuit in Bucuresti, este publicat un material[3] insotit de fotografii surprinse de paparazzi publicatiei, care il are ca protagonist pe Cristi Danilet. Materialul nu poarta semnatura autorului.In stire se povesteste cum Danilet revine in timpul unei zile lucratoare la sediul CSM alaturi de o tanara. Acest fapt este prezentat in lead-ul stirii ca “un soi de du-te vino in cladirea CSM”, desi nu este vorba decat despre intoarcerea judecatorului la locul de munca.
Titlul stirii, caracteristic scriiturii de tabloid, avertizeaza deja cititorii ca Danilet a facut ceva inadecvat functiei pe care o ocupa. Inca din prima propozitie a lead-ului sunt lansate acuze la adresa judecatorului, despre care se scrie ca “a facut din cladirea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu loc de <<pelerinaj>>.” Integrat in lead se regaseste fara ghilimele titlul unei stiri de pe site-ul cotidianul.ro, care spunea despre Danliet ca “le arata usa puscariei celor care <<indraznesc>> sa-I critice pe procurori.”
In unicul paragraf al stirii se povestesc chronologic faptele lui Danilet de la finalul zilei in care a fost surprins de paparazzi. Desi titlul, lead-ul si fotografiile realizate sunt incriminatoare, din continutul textului reiese ca tot ce a facut judecatorul a fost sa revina la sediul CSM insotit de o tanara. Stilul folosit de jurnalisti nu este justificat de continut, la fel ca si publicarea catorva poze care il arata pe Danilet in prezenta a trei barbati sau pur si simplu mergand pe strada sau vorbind la telefon.
Accentul cade insa pe identitatea misterioasa a insotitoarei lui Cristi Danilet, asa cum reiese inca din titlu. Jurnalistii au precizat in corpul stirii ca, prin intermediul mesajelor telefonice, Danilet a acceptat sa ofere detalii, le-a dezvaluit identitatea tinerei si motivul vizitei la CSM. Acestia l-au acuzat ca “probabil asa a inteles domnul judecator libertatea presei”, deoarece Danilet a declarat ca nu doreste ca informatiile pe care le-a furnizat sa fie publicate. In mod cert, jurnalistii sunt cei care nu inteleg dreptul la viata privata sau dreptul la imagine. Mai mult decat atat, ei incalca una dintre regulile clasice ale jurnalismului, dezvaluind faptul ca judecatorul a facut declaratii off the record.
Nici explicatiile fotografiilor nu pot fi trecute cu vederea. Un comentariu ironic insoteste una dintre fotografiile cu Danilet in care acesta merge grabit: “Ca un tip de treaba, judecatorul se duce glont acasa”. Alaturi de o fotografie in care este surprins alaturi de tanara sta un comentariu insinuant: “iese din bloc insotit de o tanara pe care o tine tot timpul de mana sau pe dupa umeri”. Ultima imagine il infatiseaza pe judecator vorbind din nou la telefon in fata blocului, iar in explicatie apare o intrebare retorica menita sa nasca din nou banuieli: “De ce alege Danilet sa vorbeasca la telefon in fata blocului? Crede oare ca are casa impanzita de telefoane?”
Dintr-o postare pe blogul personal al judecatorului, se dovedeste ca tanara misterioasa este fiica sa. Danilet dezvaluie ca a spus jurnalistilor in mod special ca nu doreste sa apara in paginile publicatiei. Ca atare, este evident ca, in ciuda faptului ca au aflat care era relatia dintre judecator si tanara, jurnalistii au ales sa scrie materialul intr-un registru incriminator, care sugereaza cu totul altceva decat realitatea. Redactia “Ring” a incalcat cererea lui Danilet de a nu publica informatiile si fotografiile cu el si fiica, folosindu-se de imagini pentru a sustine un text nefondat.