EthicsComplianceHubs | Bucharest Edition, 2018

In the increasingly heated debates surrounding the justification of Intellectual Property Rights, arguments grounded in ethics try to minimize economic arguments. But where is the place of good-faith in the system for the enforcement of Intellectual Property Rights? Can acting in good-faith avoid or minimize the risks associated with the infringement of Intellectual Property Rights? How can compliance policies be designed to minimize such risks?
The presentation aims to show that the “classic” approach to good-faith is insufficient for ensuring compliance with regard to Intellectual Property Rights. For such purpose, specific procedures that are adapted to the characteristics of each right in the heterogeneous category of Intellectual Property Rights need to be developed in order to minimize the risks of infringement and to ground an argument of “use in good faith”.
Practically, we will try to sketch a general check-list to be used in internal verification procedures in order to help Legal and Compliance Officers navigate the always murky waters of limitations to use materials protected by Intellectual Property Rights.
—
În dezbaterile tot mai aprige privind justificarea drepturilor de proprietate intelectuală, argumentele ancorate în considerente etice încearcă să le minimizeze pe cele economice. Dar care este locul bunei-credințe în sistemul de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală? Poate conduita de bună-credință să evite sau să minimizeze riscurile asociate încălcării drepturilor de proprietate intelectuală? Ce se poate face din punct de vedere al politicilor de compliance pentru a minimiza riscul?
Prezentarea își propune să evidențieze faptul că abordarea “clasică” asupra bunei-credințe nu este suficientă pentru Compliance atunci când vine vorba de drepturile de proprietate intelectuală. În cazul acestora este necesară dezvoltarea de proceduri specifice, adaptate naturii fiecărui drept specific din cadrul categoriei eterogene a drepturilor de proprietate intelectuală, pentru a minimiza riscul de încălcare și pentru a fundamenta o poziție de utilizator “de bună credință”.
Practic, urmărim creionarea unui check-list general care să fie urmărit în cadrul procedurilor interne de verificare pentru a ajuta Responsabilii de Legal și Compliance în navigarea apelor mereu tulburi ale limitelor utilizării de materiale protejate prin drepturi de proprietate intelectuală.

For most companies, ABAC policies and procedures represent the core of their Ethics & Compliance management systems/programs. Their design and deployment is heavily influenced by the regulatory frameworks applying to the companies themselves and their international suppliers and other partners. FCPA and UK Anti-Bribery Act are the most common regulatory pillars, but are far from being the only ones.
Contrary to the myriad of regulations, standards, and guidelines, corruption and bribery remain a constant threat throughout the supply chain: from petty corruption (e.g., paying a small bribe to the Labour Inspector to overlook the safety violations) to political donations (e.g., paying for campaign expenses in exchange for protection from enforcement agencies) or occupational fraud (e.g., hiring on paper the son of a mayor in order to obtain building permits).
The focus of this presentation is on the complexity of the ABAC compliance and the challenges associated with a widespread supply chain. The central question is what can a company effectively do in order to reduce the level of risks concerning corruption and bribery in the supply chain?
—
Pentru cele mai multe companii, politicile si procedurile privind anti-coruptia si anti-mita reprezinta nucleul sistemelor de management/programelor de Etica & Conformitate. Design-ul si implementarea lor sunt puternic influentate de cadrele de reglementare care se aplica atat companiilor insele, cat si furnizorilor si partenerilor lor internationali. FCPA si UK Anti-Bribery Act sunt pilonii cei mai obisnuiti in materie de reglementare, dar nu sunt nici pe departe singurii.
Contrar multitudinii de reglementari, standarde si recomandari, coruptia si mita raman o amenintare constanta pe tot lantul de productie: fie ca vorbim de mica coruptie (de exemplu, o suma de bani data sub forma de mita unui inspector de la ITM pentru a trece cu vederea probleme privind siguranta angajatilor), fie de donatiile catre partide politice (de exemplu, plata unor cheltuieli in campanie electorala in schimbul protectie in fata autoritatilor) sau frauda ocupationala (de exemplu, angajarea fictiva a fiului unui primar pentru obtinerea autorizatiei de constructie).
Prezentarea se va concentra asupra complexitatii Conformitatii ABAC si provocarilor asociate unui lant de productie extins. Intrebarea centrala priveste ce anume poate face in mod eficace o companie pentru a reduce nivelul de risk relativ la coruptie si mita pe lantul de productie.