Punct de vedere privind Strategia National de Cercetare, Dezvoltare Tehnologica si Inovare 2014-2020

English Title: Point of View concerning the National Strategy for Research, Technology Development and Innovation 2014-2020
Release Date: December 11, 2013 | Document Type: Public Statements | Language: Romanian
To: Ministry of National Education
CARMAE ID No.: PRO#201312-X04 | Registration No.: MEN-DGP 11160/11.12.13

Copyright 2012, Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics (CARMAE). All rights reserved.
Do not copy the content of this page without prior written consent from CARMAE.

 

 

 

 

 

 

Punct de vedere privind Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare 2014-2020

Având în vedere faptul că Ministerul Educaţiei Naţionale a supus dezbaterii publice Strategiei Naţionale pentru Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare 2014-2020, Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics, organizaţie non-guvernamentală centrată pe cercetare şi inovare în managementul eticii şi conformităţii, face următoarele recomandări pentru îmbunătăţirea documentului strategic:

1. Este de dorit ca cel puţin din punct de vedere al limbajului tehnic, în documentul final să nu apară exprimări pleonastice de genul „etica şi deontologia profesională”. Deontologia profesională nu este decât o formă a eticii aplicate sferei profesionale, una bazată pe obligaţii / datorii morale din zona unei profesii sau unui domeniu de activitate particular. Ca atare, este de dorit ca documentul intitulat „Codul de etică şi deontologie profesională al personalului de cercetare-dezvoltare” (p. 57) să poarte un alt titlu şi să fie realizat împreună cu specialişti în etica aplicată, domeniu care include eticile profesionale drept zonă de investigaţie. Un argument în plus este acela că nu vorbim despre „coduri de etică şi deontologie profesională”, ci fie de „coduri de etică”, fie de „coduri de conduită [profesională]”. Tot aşa cum avem un Consiliu Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI), nu unul de Etică şi Deontologie Profesională.

2. Când vine vorba de instituţii, ar fi bine ca aceia chemaţi să le denumească să se gândească şi la abrevieri, nu doar la nivelul de acoperire al unei titulaturi. Ca atare, ne întrebăm de ce oare nu avem un Consiliu Naţional de Etică în Cercetare (CNEC) şi vorbim despre Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI).

3. În secţiunea „Etica în CDI” de la pagina 53, se menţionează doar faptul că CNECSDTI este „responsabil cu etica în cadrul sistemului CDI”, dar nu şi ce presupune acest lucru. Este singura precizare din întreg documentul care ne spune ceva despre etica în cercetare. Precizările de la pagina 56 se referă exclusiv la atribuţiile CNECSDTI, la care ne vom opri la punctul următor. Însă, întorcându-ne la secţiunea „Etica în CDI”, ne întrebăm de ce nu se fac referiri substanţiale privind, dar nu limitate la, (i) drepturile de proprietate intelectuală în cazul proiectelor finanţate cu fonduri naţionale, corelat cu furtul de proprietate intelectuală (şi nu doar plagiat); (ii) evaluarea etică a proiectelor depuse pentru finanţare publică (NB: nu doar a celor din zona ştiinţelor viului!).

4. În ceea ce priveşte atribuţiile CNECSDTI (p. 56), menţionăm:

a. Nu Consiliul trebuie să elaboreze „coduri de etică pe domenii ştiinţifice” (aşa-numitele coduri de etică sectoriale), ci cercetătorii din România. Altfel acele documente vor rămâne ca şi până acum nişte documente la care nu aderă nimeni, nişte documente „de sertar”. Este nevoie de implementarea unui proces consultativ multi-stratificat (nu neapărat Delphi!) cu ajutorul căruia să se propună în limita a doi ani de zile noi coduri de etică sectoriale. Prin urmare, lăsând deoparte limbajul juridic, aceste coduri nu trebuie să fie aprobate de MEN, chiar dacă ulterior vor ajunge ordine de ministru, ci trebuie să câştige consensul comunităţii ştiinţifice.

b. Nu se spune nimic cu privire la „analizarea cazurilor referitoare la încălcarea normelor de bună conduită”. În baza a ce se face analiza? A Codului de etică sau percepţiilor şi părerilor fiecărui membru al Consiliului? Este vorba de o analiză tehnică, una profesională sau una etică? Oare Consiliul poate decide şi în cazul în care o tehnologie are efecte negative – e.g., să decidă interzicerea cercetărilor suplimentare în zona respectivă (e.g., clonare) – sau va analiza doar comportamentul cercetătorilor implicaţi în dezvoltarea acelei tehnologii (e.g., dacă respectivii cercetători şi-au hărţuit colegii care au încercat să sesizeze Consiliul sau conducerea instituţiei cu privire la efectele negative ale tehnologiei)?

c. Nu se spune nimic despre rolul consultativ pe care Consiliul ar trebui să-l joace la nivelul sistemului CDI. Singurele responsabilităţi, din modul cum apare în acest document strategic, sunt acelea de a analiza şi de a decide, precum şi aceea de a întocmi rapoarte; adică responsabilităţile unui „jandarm de serviciu”.

5. Nicăieri nu se spune ce măsuri se vor adopta pentru promovarea eticii în cercetare în sistemul naţional de CDI. Cum de altfel nu se spune nimic despre etica în cercetare la nivel de organizaţii implicate în CDI (centre de cercetare, institute de studii avansate, laboratoare de transfer tehnologic etc.).

Cu speranţa că recomandările şi semnele noastre de întrebare vor conduce la un document mai relevant pentru sistemul naţional de CDI,

Dr . Cristian Ducu
General Manager

 

 

 

 

 

 

0 Comments

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*